Curlingul este un sport de echipă jucat pe gheață, în care două echipe lansează pe rând pietre de granit spre o țintă circulară numită casă. La finalul fiecărei runde, punctele le primește doar echipa care are cea mai apropiată piatră de centru. Jocul combină precizia lansării cu strategia, iar măturatul gheții în fața pietrei îi poate prelungi sau corecta traiectoria.
Cum se joacă un meci de curling?
Un meci de curling se joacă între două echipe a câte patru jucători, care lansează alternativ câte opt pietre pe rundă, adică două pietre fiecare jucător. După ce toate cele 16 pietre au fost lansate, se numără punctele și începe runda următoare, în sens opus.
Meciurile din marile competiții pentru echipe au 10 runde, numite „end-uri”, iar multe meciuri de club sau de amatori au 8. Dacă scorul este egal la final, se joacă o rundă suplimentară. Cei patru jucători au roluri distincte: primul, al doilea, al treilea și căpitanul, care stabilește tactica și lansează de obicei ultimele pietre.
Cum arată terenul și piatra de curling?
Terenul de curling este o pistă de gheață lungă de aproximativ 45 de metri și lată de 4–5 metri, cu câte o țintă la fiecare capăt. Gheața este stropită cu picături fine de apă, care îngheață și formează mici asperități pe care piatra alunecă și se rotește.
| Element | Descriere |
|---|---|
| Piatra | Granit șlefuit, cu mâner, de cel mult 19,96 kg |
| Casa | Ținta cu cercuri concentrice, cu diametrul de aproximativ 3,66 m |
| Linia de lansare (hog line) | Piatra trebuie eliberată din mână înainte de prima linie și trebuie să treacă de a doua |
| Linia din spate | Piatra care o depășește complet este scoasă din joc |
| Linia de centru (tee line) | Trece prin centrul casei; dincolo de ea, piatra poate fi măturată și de adversari |
La ce folosește măturatul?
Măturatul încălzește ușor suprafața gheții și reduce frecarea, astfel încât piatra merge mai departe și se curbează mai puțin. Doi coechipieri mătură în fața pietrei lansate, la indicațiile căpitanului, care urmărește traiectoria din zona casei.
- Piatra lansată prea încet ajunge mai departe dacă este măturată.
- Măturatul pe o parte a traiectoriei limitează curbarea pietrei.
- Când piatra trece de centrul casei, un jucător din echipa adversă are voie să o măture pentru a o scoate din țintă.
Efortul este intens și repetat, motiv pentru care rezistența și mobilitatea contează, la fel ca în programele descrise în articolul despre îmbunătățirea rezistenței fizice.
Cum se numără punctele în curling?
Punctele se acordă doar echipei care are piatra cea mai apropiată de centrul casei: ea primește câte un punct pentru fiecare piatră proprie aflată mai aproape de centru decât cea mai bună piatră adversă. Doar pietrele care ating casa se iau în calcul.
De exemplu, dacă o echipă are trei pietre în casă, iar cea mai bună piatră adversă este a treia ca apropiere de centru, echipa câștigă două puncte. Dacă nicio piatră nu rămâne în casă, runda se încheie fără puncte. Când distanțele sunt prea apropiate pentru o apreciere vizuală, arbitrul folosește un instrument de măsură fixat în centrul țintei.
Ce înseamnă ultima piatră și de ce contează?
Ultima piatră a unei runde, numită în engleză „hammer”, este un avantaj important, deoarece echipa care o lansează poate răspunde la toate mutările adversarului. În prima rundă, ea se stabilește prin tragere la sorți sau printr-o probă de precizie, iar apoi trece la echipa care nu a punctat în runda anterioară.
Dacă runda se încheie fără puncte, ultima piatră rămâne la aceeași echipă. Din acest motiv, echipele preferă uneori o rundă albă unui singur punct.
Ce este regula zonei de protecție?
Regula zonei de protecție interzice ca pietrele adversarului aflate în fața casei, după linia de lansare, să fie scoase din joc înainte de a șasea piatră a rundei. Pietrele de protecție astfel păstrate apără țintele din spatele lor și fac jocul mai tactic.
Pentru începători, curlingul are avantajul că nu cere viteză sau forță mare, iar regulile se învață într-o singură sesiune. Criteriile de alegere a unei discipline potrivite apar în ghidul despre alegerea sportului după obiective, iar combinarea lui cu alte activități este discutată în materialul despre îmbinarea mai multor sporturi.
