Sari la conținut

Fii cu un pas inainte, fii informat

Sport

Decatlonul și heptatlonul: probele, ordinea lor în cele două zile și punctajul

Garduri de atletism așezate pe pista unui stadion

Decatlonul și heptatlonul sunt probele combinate ale atletismului, în care un sportiv concurează în mai multe discipline de alergare, sărituri și aruncări, desfășurate în două zile consecutive. Decatlonul are zece probe și este disputat, de regulă, de bărbați, iar heptatlonul are șapte probe și este disputat de femei. Fiecare rezultat se transformă în puncte, iar câștigătorul este sportivul cu cel mai mare total.

Ce probe cuprinde decatlonul?

Decatlonul cuprinde zece probe, cinci în prima zi și cinci în a doua, într-o ordine fixă care alternează alergările, săriturile și aruncările.

Ziua Decatlon (10 probe) Heptatlon (7 probe)
Prima zi 100 m, săritura în lungime, aruncarea greutății, săritura în înălțime, 400 m 100 m garduri, săritura în înălțime, aruncarea greutății, 200 m
A doua zi 110 m garduri, aruncarea discului, săritura cu prăjina, aruncarea suliței, 1.500 m Săritura în lungime, aruncarea suliței, 800 m

Ordinea este gândită astfel încât grupele de mușchi solicitate să alterneze, iar proba de semifond să încheie fiecare competiție, când oboseala acumulată este cea mai mare.

Ce probe cuprinde heptatlonul?

Heptatlonul cuprinde șapte probe: patru în prima zi și trei în a doua, cu 100 m garduri la început și 800 m la final. Față de decatlon, lipsesc săritura cu prăjina, aruncarea discului și alergarea de 400 m, iar distanța de semifond este mai scurtă.

În sală, unde spațiul nu permite toate aruncările, se folosesc formate adaptate: heptatlonul masculin de sală, cu 60 m, lungime, greutate, înălțime, 60 m garduri, prăjină și 1.000 m, și pentatlonul feminin de sală, cu 60 m garduri, înălțime, greutate, lungime și 800 m, disputat într-o singură zi.

Cum se calculează punctajul în probele combinate?

Punctajul se calculează prin tabele oficiale de conversie, care transformă fiecare timp, distanță sau înălțime într-un număr de puncte, iar punctele tuturor probelor se adună. Tabelele se bazează pe formule matematice diferite pentru fiecare probă.

  • La alergări, punctele cresc pe măsură ce timpul scade.
  • La sărituri și aruncări, punctele cresc odată cu distanța sau înălțimea.
  • Aproximativ 1.000 de puncte într-o probă corespund unei performanțe de nivel internațional.
  • Creșterea punctajului nu este liniară: îmbunătățirile la un nivel înalt aduc, proporțional, mai multe puncte.

Sistemul face comparabile probe foarte diferite și răsplătește echilibrul. Un sportiv foarte bun în alergări, dar slab la aruncări, pierde de obicei în fața unuia constant în toate disciplinele.

Ce reguli speciale au probele combinate?

Probele combinate au câteva reguli proprii, care țin cont de efortul repetat și de faptul că toate rezultatele contează pentru total.

  • Încercările la sărituri în lungime și aruncări sunt, de regulă, trei, nu șase ca în probele individuale.
  • Pauza dintre probe este, pe cât posibil, de cel puțin 30 de minute pentru fiecare sportiv.
  • Abandonul unei probe înseamnă, de regulă, ieșirea din clasamentul final, pentru că totalul nu mai poate fi completat.
  • La săriturile în înălțime și cu prăjina, sportivul continuă până la trei încercări ratate consecutiv.

Ce calități fizice cer decatlonul și heptatlonul?

Probele combinate cer viteză, forță explozivă, rezistență, coordonare tehnică și capacitatea de a se reface rapid între eforturi. Puține sporturi solicită o gamă atât de largă de calități în aceeași competiție.

Pregătirea combină antrenamentul de forță cu cel de rezistență, într-un echilibru asemănător celui descris în articolul despre îmbinarea antrenamentelor de forță și rezistență. Mobilitatea articulațiilor are un rol important la garduri și la săritura cu prăjina, iar exercițiile potrivite sunt prezentate în ghidul despre stretchingul corect.

Cum se pot încerca probele combinate la nivel de amator?

La nivel de amator, probele combinate se încearcă cel mai sigur în cadrul unui club de atletism, unde aruncările și săritura cu prăjina se învață sub supravegherea unui antrenor. Echipamentul pentru aceste probe nu se folosește fără instruire.

  1. Se începe cu probele simple: alergarea de viteză, săritura în lungime și semifondul.
  2. Se adaugă treptat aruncarea greutății și gardurile, cu tehnică verificată de antrenor.
  3. Se planifică o competiție de test cu un număr redus de probe.

Pregătirea pentru primul concurs urmează aceleași etape ca la orice disciplină, așa cum arată materialul despre pregătirea pentru o competiție sportivă.

Mai citește

Bilet de întoarcereȘtiri OnlineFii cu un pas inainte, fii informat
Sus