Puterea de cumpărare și inflația: cum se calculează valoarea reală a economiilor
Ce înseamnă puterea de cumpărare, cum se calculează valoarea reală a unei sume după câțiva ani de inflație și cum se află dobânda reală a unui depozit.
Echipa Știri Online4 min de citit

Puterea de cumpărare arată câte bunuri și servicii se pot cumpăra cu o anumită sumă de bani, iar inflația o reduce în fiecare an în care prețurile cresc. O sumă păstrată neschimbată, fără dobândă, are după câțiva ani aceeași valoare nominală, dar o valoare reală mai mică. Calculul acestei pierderi este simplu și ajută la stabilirea unor obiective de economisire realiste.
Ce este puterea de cumpărare?
Puterea de cumpărare este cantitatea de bunuri și servicii pe care o poate cumpăra o unitate de monedă la un moment dat. Dacă un coș de cumpărături costă 500 de lei, iar după un an costă 525 de lei, aceiași 500 de lei cumpără mai puțin decât înainte.
Inflația se măsoară, de obicei, prin indicele prețurilor de consum, care urmărește evoluția prețurilor unui coș de produse și servicii reprezentativ pentru gospodăriile dintr-o țară. Procentul anunțat oficial este o medie; cheltuielile unei familii anume pot crește mai repede sau mai încet, în funcție de ce cumpără.
Cum se calculează valoarea reală a unei sume?
Valoarea reală a unei sume se calculează împărțind suma la factorul de creștere a prețurilor din perioada respectivă: valoarea reală este egală cu suma împărțită la (1 + inflația), ridicat la puterea numărului de ani.
- Se transformă rata inflației în zecimale: 5% devine 0,05.
- Se ridică (1 + 0,05) la puterea numărului de ani: pentru 10 ani rezultă aproximativ 1,63.
- Se împarte suma la rezultat: 10.000 / 1,63 ≈ 6.140 de lei.
Rezultatul înseamnă că 10.000 de lei ținuți fără dobândă timp de 10 ani, la o inflație medie de 5% pe an, cumpără la final cât cumpărau aproximativ 6.140 de lei la început.
Cât pierd economiile ținute fără dobândă?
Pierderea de putere de cumpărare crește odată cu rata inflației și cu numărul de ani, deoarece efectul se cumulează de la un an la altul. Tabelul arată valoarea reală aproximativă a unei sume de 10.000 de lei păstrate fără dobândă.
| Inflație medie anuală | După 5 ani | După 10 ani | După 20 de ani |
|---|---|---|---|
| 3% | aprox. 8.630 lei | aprox. 7.440 lei | aprox. 5.540 lei |
| 5% | aprox. 7.840 lei | aprox. 6.140 lei | aprox. 3.770 lei |
| 8% | aprox. 6.810 lei | aprox. 4.630 lei | aprox. 2.150 lei |
Cifrele sunt orientative și presupun aceeași inflație în fiecare an, ceea ce în realitate se întâmplă rar.
Ce este dobânda reală și cum se calculează?
Dobânda reală este câștigul unui plasament după ce se scade efectul inflației și se calculează prin formula (1 + dobânda nominală) / (1 + inflația) – 1. Un depozit cu dobândă de 6% pe an, într-un an cu inflație de 4%, aduce o dobândă reală de aproximativ 1,9%.
Scăderea directă, 6% minus 4%, dă un rezultat apropiat, de 2%, și este suficientă pentru estimări rapide la valori mici. Diferența devine vizibilă la inflații ridicate. Dacă dobânda nominală este mai mică decât inflația, dobânda reală este negativă: suma crește în lei, dar puterea ei de cumpărare scade. Impozitul pe venitul din dobânzi, acolo unde se aplică, reduce suplimentar câștigul real.
Cum se ține cont de inflație într-un plan de economisire?
Un plan de economisire ține cont de inflație atunci când obiectivul se exprimă în prețurile din momentul în care banii vor fi folosiți, nu în cele de astăzi.
- Obiectivele pe termen lung se recalculează anual, cu prețurile actualizate.
- Suma economisită lunar se poate mări periodic, odată cu veniturile.
- Fondul de urgență se raportează la cheltuielile lunare curente, care cresc odată cu prețurile; detalii în articolul despre construirea unui fond de urgență.
- Cheltuielile proprii se urmăresc separat, pentru a afla inflația personală reală.
Etapele unui plan pe mai mulți ani sunt prezentate în ghidul despre planul de economii pe termen mediu și lung, iar principiul împărțirii banilor între mai multe tipuri de plasamente apare în materialul despre portofoliul diversificat.
Ce limite are calculul puterii de cumpărare?
Calculul puterii de cumpărare oferă o estimare, nu o predicție, pentru că inflația viitoare nu poate fi cunoscută dinainte. Rezultatul depinde de ipoteza aleasă, așa că este util să fie făcut pentru două sau trei scenarii, unul prudent și unul pesimist.
Calculele generale nu țin locul unei analize personalizate. Pentru decizii legate de plasarea unor sume importante, o discuție cu un consultant financiar autorizat ajută la alegerea variantei potrivite situației proprii.
Următoarea fereastrăContabili și brokeri de asigurări: o primă linie de informare pe site, fără sfaturi fiscale sau promisiuni de polițăDeschide
Fereastra din urmă
Din arhivă
- SportCum sa-ti imbunatatesti performantele sportive cu antrenamente eficiente
- SportCum sa-ti creezi o rutina de fitness acasa fara echipamente costisitoare
- Sport7 tipuri de exercitii care te ajuta sa slabesti rapid si sanatos
- SportCum sa incepi sa faci sport si sa te mentii motivat pe termen lung
- Finante personaleCum sa-ti ajuti copiii sa invete despre finante personale de la o varsta frageda