Cinci pași pentru a întocmi un act de donație

De Vlad Jianu

22 septembrie 2026 13 minute de citit

Actul de donație, un instrument juridic important prin care o persoană (donator) dispune de bunurile sale în favoarea altei persoane (donatar) fără a primi nicio contraprestație, reprezintă o modalitate elegantă și legală de a transfera proprietatea. Fie că este vorba despre un bun imobil, un autoturism, sau chiar o sumă de bani, procesul de întocmire a unui act de donație implică anumari pași importanți pentru a asigura validitatea și legalitatea acestuia. Ignorarea oricăruia dintre acești pași poate duce la litigii ulterioare sau la invalidarea donației. Acest articol își propune să detalieze cei cinci pași esențiali pe care trebuie să îi urmeze oricine dorește să întocmească un act de donație, oferind o imagine clară asupra întregului proces, de la pregătire până la finalizare.

Pasul 1: Pregătirea Documentară și Informațională

Acest prim pas este crucial și implică o serie de pregătiri de natură informativă și documentară, menite să asigure că toate datele necesare sunt colectate și că există o înțelegere clară a ceea ce implică procesul. O pregătire temeinică la acest nivel va eficientiza ulterior pașii următori și va minimiza riscul de erori.

Identificarea și Descrierea Detaliată a Bunului Donat

Primul aspect fundamental este identificarea cu precizie a bunului care face obiectul donației. Descrierea acestuia trebuie să fie exhaustivă și să nu lase loc de interpretări.

Bunuri Imobile

Acte de proprietate: Donatorul trebuie să dețină actele de proprietate originale ale bunului imobil (teren, casă, apartament, construcție). Acestea pot fi contracte de vânzare-cumpărare, titluri de proprietate, certificate de moștenitor, acte de donație anterioare, etc. Este necesară o verificare atentă a acestora pentru a confirma dreptul de proprietate al donatorului.
Cadastru și Intabulare: Bunul imobil trebuie să fie înregistrat în Cartea Funciară, cu număr cadastral și intabulare. Lipsa intabulării poate genera probleme majore și poate face ca donația să fie nulă din punct de vedere legal. Se vor prezenta extrase de carte funciară recente.
Descriere tehnică: Detaliile tehnice ale imobilului sunt esențiale: suprafața exactă a terenului, numărul de camere, suprafața utilă și desfășurată a construcției, adresa completă și, dacă este cazul, destinația (rezidențială, comercială etc.).
Clădiri anexe și dependențe: Orice alte construcții sau dependințe aflate pe teren și care fac parte din donație trebuie descrise în mod similar.
Sarcini și grevări: Este obligatoriu să se menționeze în actul de donație dacă bunul imobil este grevat de sarcini (ipoteci, privilegii, servituți, contracte de închiriere).

Bunuri Mobile

Autovehicule: În cazul unui autoturism, se va menționa marca, modelul, anul fabricației, seria de șasiu (VIN), numărul de înmatriculare, culoarea și orice alte caracteristici distinctive. Se vor prezenta certificatul de înmatriculare și cartea de identitate a vehiculului.
Bunuri de valoare (bijuterii, opere de artă): Deși nu este obligatoriu, pentru obiecte de valoare mare, o descriere cât mai detaliată și, eventual, o expertiză sau un certificat de autenticitate pot fi utile pentru a evita eventuale dispute privind autenticitatea sau valoarea.
Valori mobiliare (acțiuni, obligațiuni): Se vor menționa emitentul, numărul de acțiuni/obligațiuni, seria (dacă există) și valoarea nominală.
Conturi bancare: Se va menționa instituția bancară, tipul contului (curent, de economii), numărul contului și titularul acestuia. Transferul banilor din cont se poate face prin intermediul băncii, pe baza actului de donație.

Identificarea Părților Implicate (Donator și Donatar)

Precizia în identificarea persoanelor fizice sau juridice implicate este fundamentală pentru validitatea actului.

Persoane Fizice

Nume și prenume: Numele și prenumele complete, exact așa cum apar pe actul de identitate.
CNP (Cod Numeric Personal): Codul numeric personal al fiecărei persoane fizice.
Adresa de domiciliu/reședință: Adresa completă, conform actului de identitate.
Date de pe actul de identitate: Seria și numărul actului de identitate, emitentul și data eliberării.

Persoane Juridice

Denumirea completă: Denumirea exactă a societății comerciale, fundației, asociației etc.
CIF (Cod de Identificare Fiscală): Codul unic de înregistrare fiscală.
Numărul de înregistrare la Registrul Comerțului: Numărul de înregistrare în registrul comerțului sau în alte registre specifice.
Sediul social: Adresa completă a sediului social.
Reprezentantul legal: Numele și prenumele persoanei care reprezintă legal entitatea juridică (administrator, director), menționându-se și funcția deținută. Se vor prezenta actele care atestă calitatea de reprezentant legal (decizie de numire, act constitutiv etc.).

Colectarea Actelor de Identitate și a Documentelor Justificative

Toate documentele menționate mai sus, care atestă identitatea părților și dreptul de proprietate al donatorului, trebuie să fie prezentate în original sau copie legalizată, în funcție de cerințele specifice.

Pasul 2: Alegerea Formei Legale a Actului de Donație

Legislația românească impune forme specifice pentru anumite tipuri de donații, iar nerespectarea acestora poate duce la nulitatea actului. Alegerea corectă a formei este un pas esențial pentru siguranța juridică.

Donația de Bunuri Imobile: Forma Autentică Notarială

Cea mai importantă regulă, impusă de Codul Civil, se referă la forma autentică notarială obligatorie pentru donațiile de bunuri imobile.

Obligativitatea Prezenței la Notar

Contractul de donație pentru un imobil trebuie, fără excepție, să fie încheiat sub forma autentică notarială. Aceasta înseamnă că actul va fi redactat și semnat în fața unui notar public.
Rolul notarului: Notarul are rolul de a verifica legalitatea actului, de a consilia părțile, de a se asigura că ambele părți înțeleg consecințele juridice ale donației și de a verifica capacitatea juridică a acestora. Notarul va citi integral actul de donație părților implicate și va explica clauzele sale.

Procedura în Fața Notarului

Prezentarea părților: Donatorul și donatarul (sau reprezentanții lor legali) trebuie să se prezinte personal la biroul notarial, având asupra lor actele de identitate și documentele justificative ale bunului.
Redactarea actului: Notarul va redacta actul de donație pe baza informațiilor și documentelor furnizate de părți. Se vor include toate elementele esențiale: identificarea părților, descrierea detaliată a bunului, menționarea faptului că donația se face cu titlu gratuit, acceptarea donatarului și, eventual, clauze specifice (rezervă de uzufruct, sarcini etc.).
Semnarea actului: După ce părțile confirmă că au înțeles conținutul actului, acesta va fi citit de notar și apoi semnat de donator, donatar și notar. Fiecare pagină a actului va fi, de regulă, parafat de părți și de notar.

Donația de Bunuri Mobile: Formă Scrisă și Potențială Autentificare

În cazul bunurilor mobile, legislația este mai flexibilă, dar anumite reguli trebuie respectate pentru a evita probleme.

Donații Manuale (Tradițiunea)

Bunuri de valoare modestă: Pentru bunurile mobile de valoare mică, donația poate fi realizată prin simpla remitere a bunului de la donator la donatar (tradițiune). De exemplu, un obiect de artizanat, o carte, un obiect de uz casnic. În acest caz, nu este necesară o formă scrisă.
Intenție clară: Totuși, este esențială existența intenției clare a donatorului de a dona și acceptarea donatarului.

Necesitatea Actului Scris

Bunuri de valoare considerabilă: Pentru bunurile mobile de valoare considerabilă (bijuterii, opere de artă, colecții, mașini, obiecte de colecție, sume mari de bani), este recomandată încheierea unui act scris, chiar dacă forma autentică notarială nu este obligatorie prin lege pentru toate tipurile de bunuri mobile.
Avantajele actului scris: Un act scris, chiar și sub semnătură privată, servește drept dovadă a intenției donatorului și a acceptării donatarului, minimizând riscul de dispute ulterioare.
Posibilitatea autentificării la notar: Chiar și pentru bunurile mobile, părțile pot opta pentru autentificarea actului de donație la notar, mai ales dacă bunul are o valoare semnificativă sau dacă există intenția de a conferi o mai mare siguranță juridică tranzacției.

Excepții și Reguli Specifice

Există anumite categorii de donații care beneficiază de reguli speciale sau care pot fi supuse unor condiții suplimentare.

Donația Între Soți

Reguli specifice: Donațiile între soți sunt supuse unor reguli specifice, menite să protejeze patrimoniul familial și să prevină abuzurile. Acestea trebuie, de asemenea, încheiate în formă autentică notarială.

Donația de Viitor

Nulitate: Donațiile de bunuri viitoare (bunuri pe care donatorul nu le posedă în prezent) sunt, în principiu, nule.

Donația cu Sarcini

Clauze specifice: Donatorul poate impune donatarului o sarcină, adică o obligație pe care acesta trebuie să o îndeplinească în favoarea donatorului sau a unui terț. De exemplu, să achite o datorie, să întrețină donatorul. Aceste sarcini trebuie menționate clar în actul de donație.

Pasul 3: Redactarea Actului de Donație

Redactarea corectă și completă a actului de donație este esențială pentru a reflecta voința părților și pentru a respecta cerințele legale. Fie că se realizează la notar, fie sub semnătură privată (pentru bunuri mobile eligibile), structura și conținutul sunt importante.

Elementele Obligatorii ale Actului de Donație

Aceste elemente asigură baza juridică a donației și clarifică toate aspectele importante ale transferului de proprietate.

Capul Actului

Titlul: Se va specifica clar „Act de Donație”, „Contract de Donație” sau, în cazul autentificării, „Contract de donație imobiliară” sau „Contract de donație bunuri mobile”.
Locul și data încheierii: Se va menționa orașul (sau sediul biroului notarial) și data completă a semnării actului.

Identificarea Părților

Completă și precisă: Așa cum s-a detaliat la Pasul 1, se vor menționa numele, prenumele, CNP-ul, domiciliul, datele actelor de identitate pentru persoane fizice, sau denumirea, CIF-ul, sediul, reprezentantul legal pentru persoane juridice.
Calitatea părților: Se va menționa explicit calitatea fiecărei părți: „domiciliat/ă în…”, „societate comercială cu sediul în…”, „în calitate de donator”, „în calitate de donatar”.

Descrierea Detaliată a Bunului Donat

Indiscutabil: Se va reproduce descrierea detaliată a bunului, conform celor stabilite la Pasul 1.
Bun imobil: Se vor include adresa exactă, suprafața terenului, descrierea construcției, numărul cadastral, numărul de carte funciară, suprafața utilă și desfășurată, menționarea existenței sau inexistenței sarcinilor, ipotecilor etc. Se va preciza regimul juridic al imobilului (ex: proprietate exclusivă, coproprietate).
Bun mobil: Se vor menționa caracteristicile distinctive ale bunului mobil (marca, modelul, seria, numărul de înmatriculare pentru vehicule; descrierea detaliată pentru alte bunuri).

Manifestarea Voinței Donatorului

Declararea dorinței: Se va menționa explicit că donatorul, prin prezentul act, dispune în mod irevocabil și cu titlu gratuit de bunul descris în favoarea donatarului.
Intenția de a dona: Se va sublinia intenția clară de a face o donație, fără nicio obligație de contraprestație din partea donatarului.

Acceptarea Donatarului

Manifestarea acordului: Donatarul, prin semnătură, declară că acceptă donația în condițiile prezentului act. Aceasta este o condiție esențială pentru valabilitatea donației.

Clauze Suplimentare și Specifice

Aceste clauze pot personaliza donația și pot reflecta anumite dorințe sau necesități ale părților.

Clauza de rezervă de uzufruct: Donatorul își poate rezerva dreptul de a folosi și de a se bucura de bunul donat pe durata vieții sale sau pentru o anumită perioadă. Aceasta este o clauză frecvent întâlnită în cazul donațiilor de imobile, unde părinții doresc să doneze copiilor locuința, dar să rămână să locuiască acolo.
Clauza de reîntoarcere (comoriță): Donatorul poate stipula că, în cazul în care donatarul decedează înaintea sa, bunul donat se va reîntoarce în patrimoniul donatorului.
Sarcini impuse donatarului: Așa cum s-a menționat anterior, donatarul poate fi obligat la îndeplinirea unor sarcini. Acestea trebuie specificate cu exactitate: ce anume trebuie făcut, în favoarea cui, termene etc.
Garanția contra evicțiunii și a viciilor ascunse: În principiu, donatorul nu este ținut de garanția contra evicțiunii (pierderea bunului de către donatar din cauza unui drept anterior al unui terț) și a viciilor ascunse, decât dacă s-a obligat expres în acest sens sau dacă a acționat cu rea-credință. Această excepție trebuie menționată explicit în act.
Regimul fiscal: Se va putea menționa, pentru claritate, că donația este supusă impozitării conform legislației în vigoare, precizând cine este subiectul impozitului (de obicei, donatarul, în anumite condiții).

Declarații Suplimentare

Declararea conformității: Părțile pot declara că nu se află sub influența vreunei stări care le-ar afecta capacitatea juridică (ex: sub interdicție judecătorească).
Declararea pe proprie răspundere: Se poate solicita o declarație pe proprie răspundere privind apartenența bunului la categoria bunurilor proprii, a bunurilor comune în cadrul unui mariaj etc.

Semnături și Parafe

Semnăturile părților: Donatorul și donatarul (sau reprezentanții lor legali) vor semna actul.
Semnătura și ștampila notarului: În cazul autentificării, notarul va semna și va aplica ștampila biroului notarial.
Parafele: Fiecare pagină a actului va fi, de regulă, parafată de părți și de notar pentru a preveni modificările ulterioare.

Pasul 4: Formalitățile Ulterioare și Înregistrarea Actului

După semnarea actului de donație, procesul nu se încheie. Urmează o serie de formalități care conferă drepturilor și obligațiilor o bază solidă în fața terților și a statului.

Publicitate Imobiliară (Cărți Funciară)

Pentru donațiile de bunuri imobile, înscrierea în Cartea Funciară este esențială pentru ca dreptul de proprietate al donatarului să devină opozabil terților.

Intabularea Dreptului de Proprietate

Rolul notarului: În cazul donațiilor imobiliare autentificate la notar, notarul are obligația de a solicita Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) înscrierea în Cartea Funciară a dreptului de proprietate dobândit de donatar.
Termene: Această solicitare se face de regulă în termen de 24 de ore de la data autentificării actului.
Verificarea intabulării: Donatarul ar trebui să verifice, ulterior, că dreptul său de proprietate a fost corect intabulat în Cartea Funciară.
Dezmembrăminte ale dreptului de proprietate: Dacă donația presupune și alte drepturi sau sarcini (ex: uzufruct viager), acestea vor fi, de asemenea, înscrise în Cartea Funciară.

Transmiterea Documentelor către Autoritățile Fiscale

Legislația fiscală impune declararea donațiilor în anumite condiții.

Impozitul pe Venituri/Donații

Obligația declarării: În România, donațiile sunt, în general, supuse impozitării. Cota de impozit variază în funcție de gradul de rudenie dintre donator și donatar.
Calcule și declarații: Persoanele fizice care dobândesc bunuri prin donație (altele decât cele între soți și rude de gradul I) datorează un impozit pe venitul din transferul proprietăților imobiliare sau pe valoarea bunurilor mobile donate. Notarul public va colecta informațiile necesare și, în anumite cazuri, va transmite declarațiile fiscale către organele competente.
Responsabilitatea donatarului: Donatarul are responsabilitatea de a se informa corect cu privire la obligațiile fiscale și de a depune declarațiile necesare în termen.

Înregistrarea în Registre Specifice (pentru Bunuri Mobile)

În funcție de natura bunului mobil, pot exista cerințe de înregistrare în registre specifice.

Autovehicule

Înmatriculare: După finalizarea donației unui autoturism, donatarul va trebui să efectueze demersurile necesare pentru transcrierea certificatului de înmatriculare pe numele său la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
Impozit auto: Se vor achita impozitele auto aferente.

Alte Bunuri Mobile Valoroase

Inventare și registre: Deși mai rar, în cazul unor colecții de artă sau alte bunuri de valoare care fac obiectul unor programe speciale de protecție, se pot impune înregistrări în registre specifice.

Informarea Băncilor (pentru Conturi Bancare sau Depozite)

Dacă donația vizează fonduri din conturi bancare sau depozite, o notificare către bancă va fi necesară.

Procedura bancară: Bancile au proceduri specifice pentru transferul fondurilor ca urmare a unei donații, implicând prezentarea actului de donație autentificat.

Pasul 5: Rezolvarea Posibilelor Probleme și Litigii

Chiar și cu o pregătire temeinică, pot apărea situații neprevăzute sau dispute. Cunoașterea acestor aspecte ajută la prevenirea sau soluționarea problemelor.

Cauze de Nulitate a Donației

Este important să se cunoască motivele pentru care o donație poate fi considerată nulă.

Lipsa Capacității Juridice

Donatorul: Dacă donatorul nu avea capacitatea de a dispune de bunurile sale la momentul donației (ex: era minor neautorizat, sub interdicție judecătorească, sau în stare de incapacitate mentală), donația poate fi nulă.
Donatarul: Dacă donatarul nu avea capacitatea de a dobândi bunuri (deși acest caz este mult mai rar), donația poate fi, de asemenea, afectată.

Vicii de Consimțământ

Eroare: Dacă donatarul sau donatorul a fost indus în eroare cu privire la elemente esențiale ale donației.
Dol (înșelăciune): Dacă donatorul a fost determinat să doneze prin manopere dolozive, adică prin viclenie, minciuni sau ascunderea adevărului de către donatar sau o terță persoană.
Violență: Dacă donatorul a fost constrâns fizic sau moral să facă donația.
Prohibiții legale: Anumite persoane (ex: medici, avocați, notar public) nu pot primi donații de la persoanele pe care le-au asistat în ultimul an de viață, conform unor prevederi legale.

Lipsa Formei Legale

Imobile fără forma autentică: Orice donație de bun imobil care nu este încheiată în formă autentică notarială este nulă de drept.

Donații cu Obiect Ilicit sau Imoral

Contrar legii sau bunelor moravuri: Dacă bunul donat este un obiect al comerțului ilicit sau dacă donația este făcută cu un scop contrar legii sau bunelor moravuri, aceasta este nulă.

Acțiunea în Revocare a Donației

În anumite situații excepționale, legea permite donatorului să solicite revocarea donației.

Inggratitudine

Acte grave: Donatorul poate cere revocarea donației dacă donatarul s-a făcut vinovat de acte grave de ingratitudine față de el. Exemple: ofense grave, delicte, refuzul nejustificat de întreținere.
Acțiune personală: Acțiunea în revocarea donației pentru ingratitudine este personală și trebuie exercitată în termenul legal.

Inexecutarea Sarcinii

Nerespectarea obligațiilor: Dacă donatarul nu își îndeplinește sarcinile impuse prin actul de donație, donatorul poate solicita revocarea.

Atentatul la Viața Donatorului

Intenție: Dacă donatarul a atentat la viața donatorului, chiar dacă atentatul nu a fost consumat.

Consultarea unui Avocat sau a unui Notar

În cazul apariției unor probleme sau a unor incertitudini, cel mai sigur pas este consultarea unui specialist.

Consiliere juridică: Un avocat specializat în drept civil sau succesoral poate oferi sfaturi personalizate și poate reprezenta părțile în fața instanțelor de judecată, dacă este necesar.
Clarificări notariale: Un notar public poate oferi lămuriri suplimentare cu privire la clauzele actului, la procedurile legale sau la consecințele fiscale.

Concluzionând, întocmirea unui act de donație este un proces ce necesită atenție la detalii și respectarea strictă a legii. Parcurgând cu rigurozitate cei cinci pași descriși, fie că este vorba despre donarea unui bun imobil sau a unuia mobil, se poate asigura validitatea, legalitatea și claritatea transferului de proprietate, protejând astfel interesele tuturor părților implicate și prevenind apariția unor litigii neplăcute în viitor.